Prima pagină » Știri externe » Turul final al parlamentarelor din Franța. Partidul lui Macron se îndreaptă spre o victorie istorică

Turul final al parlamentarelor din Franța. Partidul lui Macron se îndreaptă spre o victorie istorică

Olimpia Nicolae

Publicat: 18/06/2017, 13:39

Aproximativ 50.000 de agenți de pază au fost desfășurați pentru a asigura securitatea secțiilor de votare. Deputații din Adunarea Națională sunt aleși prin sistem electoral majoritar uninominal în două tururi de scrutin, alegerile desfășurându-se în cele 577 de circumscripții electorale din Franța, 539 de circumscripții se află în Franța metropolitană, 27 sunt în departamente și teritoriile de peste mări și 11 sunt pentru cetățenii francezi care trăiesc în străinătate.

Emmanuel Macron, președintele francez a votat duminică dimineața la sediul primăriei comunei Touquet. Se estimează că în Franța, prezența la vot în cel de-al doilea tur va scădea la 47%, comparativ cu nivelul de 48,71% înregistrat cu o săptămână înainte.

Republica în Mișcare (REM), organizația politică înființată de președintele francez Emmanuel Macron, se clasează pe primul loc în intențiile de vot înaintea turului al doilea al scrutinului legislativ programat pe data de 18 iunie, arată un sondaj de opinie realizat de institutul Odoxa.

„En Marche!”, formațiunea președintelui francez Emmanuel Macron a obținut în primul tur 32,32% din sufragii, fiind astfel favorit pentru ca, după acest al doilea tur, să formeze majoritatea parlamentară. Acesta a fost urmat de Republicani/ Uniunea Democraților și Independenților, partidul extremist Frontul Național situându-se pe poziția a treia.

Procentul obținut de En Marche! se traduce, potrivit sistemului electoral francez, în adjudecarea a două treimi din cele 577 de mandate la finalul celui de-al doilea scrutin, adică o majoritate clară pe care mulți analiști o considerau imposibilă acum câteva luni.

Cu toate că partidul Frontul Național a înregistrat la prezidențiale o performanță istorică, datorită lui Marine Le Pen care a reușit să ajungă în confruntarea finală alături de Macron, rezultatele arată că partidul de extremă dreaptă nu va continua serie victoriilor și la alegerile parlamentare, mai ales că în ultimele săptămâni formațiunea a fost în centrul atenției publicului din cauza conflictelor interne.

Astfel, aceste alegeri legislative vor fi, probabil, încă un indicator al declinului partidelor tradiționale de dreapta și de stânga din Hexagon, în condițiile în care oricum niciunul dintre ele nu a ajuns în turul doi al alegerilor prezidențiale.

Emmanuel Macron a promis, în campania electorală, reînnoirea clasei politice, drept dovadă stând și faptul că jumătate dintre candidații partidului său nu au mai deținut până acum funcții politice. În fapt, ascensiunea mișcării lui Macron, „En Marche!” este una fără precedent pe scena politică din Franța, întrucât partidul a reușit să dea candidatul câștigător la prezidențiale, iar acum este pe cale să obțină și majoritate parlamentară, permițându-i astfel lui Macron să-și pună în practică mult mai simplu promisiunile electorale, cu atât mai mult cu cât se estimează că, dacă va reuși să obțină cele mai multe mandate în Legislativ va căuta să intre într-o coaliție cu unul dintre celelalte două formațiuni clasate pe pozițiile secundare.

Parlamentul francez este bicameral, fiind format din Adunarea Națională (camera inferioară), cu 577 de membri, și Senat (camera superioară), cu 348 membri. Mandatul deputaților are o durată de cinci ani, iar cel al senatorilor de șase ani. Senatul reprezintă colectivitățile teritoriale ale Republicii, precum și cetățenii francezi rezidenți în alte țări.

Deputații din Adunarea Națională sunt aleși prin sistem electoral majoritar uninominal în două tururi de scrutin, alegerile desfășurându-se în cele 577 de circumscripții electorale din Franța. 539 de circumscripții se află în Franța metropolitană, 27 sunt în departamente și teritoriile de peste mări și 11 sunt pentru cetățenii francezi care trăiesc în străinătate.

Senatorii sunt aleși de către un colegiu electoral format din peste 145.000 de persoane: deputați, consilieri regionali sau generali, delegațiile consiliilor locale, membri ai Consiliului Superior al francezilor din străinătate.

Pentru alegerile legislative din Franța, partidele sunt obligate să prezinte liste în care femeile reprezintă 50% din numărul total de candidați. Vârsta medie a unui candidatului este de 48,5 ani.

Electoratul francez este format din toți cetățenii cu vârsta de peste 18 ani, înregistrați la secțiile de votare. Înregistrarea nu este obligatorie, dar lipsa acesteia duce la imposibilitatea de a vota. În prezent, toți tinerii ce ajung la vârsta de 18 ani sunt înregistrați în mod automat. Cetățenii francezi se pot înscrie fie în locul lor de reședință, fie într-un loc în care apar pe lista contribuabililor pentru impozitele locale pentru o perioadă de cel puțin 5 ani. Cei care trăiesc în străinătate se pot înregistra la consulatul responsabil pentru regiunea în care trăiesc.

În data de 11 iunie 2017, aproximativ 47 milioane de cetățeni francezi vor putea să voteze în primul tur al alegerilor legislative. Potrivit ultimei estimări a guvernului Franței, populația era de 66.991.000 de locuitori în 2016.

Candidații trebuie să câștige o majoritate în primul tur (și sprijinul a 25% dintre alegătorii înregistrați) sau o pluralitate în turul al doilea. Spre deosebire de alegerile prezidențiale, când doar primii doi candidați ajung în al doilea tur de scrutin, în alegerile legislative toți candidații care sunt votați de peste 12,5% dintre alegătorii înregistrați ajung în turul secund. Turul al doilea al alegerilor parlamentare este programat pentru duminică, 18 iunie.